Daca as intinde mana,mi-e teama ca ti-as atinge durerea. Daca as ridica privirea,mi-e teama ca ti-as vedea lacrima zdrobind pamantul. Daca as incerca sa te ascult, m-as umple de regrete nesfarsite. Daca as striga dupa tine, mi-ar fi frica sa ma izbesc in ecou. E prea rece, prea sumbru.
Am crescut sub ochii tai protectori, acum, brusc, s-au stins. Nu pot intelege cum, de ce, nici nedreptatea lucrurilor nescrise. Balanta s-a stricat, desigur.
Tu esti una din radacinile mele!
Nu iti pot spune "Ramas bun,prietene", caci nu inteleg firea lucrurilor de acum. Ai fost mereu in umbra mea, tacut, modest, mai intelept de fiecare data. Azi, ori ieri, te-ai hotarat sa pleci, fara niciun avertisment.
Azi ti-am aprins prima lumanare, am asezat-o la fereastra, poate o vezi, poate treci sa iti iei ramas bun....
prietena ta din copilarie,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Scrieti si semnati!